Corina Ozon Connections, Oameni care schimba lucruri in jurul lor

Despre o poveste cu iubire de oameni

     L-am cunoscut înainte să plece într-o acțiune de voluntariat în Nepal, unde alături de medici a oferit servicii populației și a dotat spitale cu aparatură. Am rămas impresionată de acest tânăr, tot numai suflet, și am stat de vorbă cu el. Am aflat, așa cum intuiam, că are o poveste personală care îl motivează în tot ceea ce face. Abandonat în spital și crescut la orfelinat, Ionuț este acum un motor al voluntariatului în sprijinul celor loviți de soartă, oameni săraci, persoane fără adăpost. Prin propriile puteri a reușit să urmeze o facultate, să ducă la capăt visuri și, nu în ultimul rând, să se bucure de iubirea vieții lui.

28169772_2094262363940938_1534627865_oL-am rugat să-mi spună povestea și am aflat că s-a născut la Piatra Neamț în urmă cu 28 de ani. Din păcate, nu a avut parte de un cuib. „Am fost abandonat în spital, la câteva zile după naștere. Mama mea m-a lăsat acolo, în grija doctorilor. Am stat trei ani de zile acolo, apoi am ajuns într-un orfelinat. Am amintiri foarte negre de acolo, cu oameni agresivi, în halate albe. A fost o traumă. Se purtau foarte urât cu copii, îi băteau și de multe ori copiii plângeau de foame. Am fost un copil cu probleme medicale, am făcut injecții cam șapte ani la rând, am trăit în spitale.  Nu am avut o viață ușoară, dar am încercat mereu să ajut cu ce pot pe oricine a fost lângă mine. Oriunde vedeam că cineva are nevoie de ajutor, săream imediat. Fie că era vorba despre mâncare, sau haine, făceam tot posibilul să ajut. Am fost la școala ajutătoare, deși nu aveam ce căuta acolo. Profesorii m-au trimis din cauza comportamentului meu. Mi-era greu să mă integrez printre copii care proveneau din familii normale. Eu nu aveam ce să mănânc la școală, mă simțeam diferit. Și făceam multe trăsnăi, eram obraznic. Am reușit apoi să intru la o școală profesională, dar mi-am dorit mult să merg la un liceu, așa că am dat diferențele și am reușit. Am reușit să iau și Bacalaureatul, m-am pregătit mult, am investit în meditații cu banii pe care îi câștigam de la firma de publicitate unde am reușit să mă angajez. Așa că am luat bac-ul și am mers și la facultate. Acum mă specializez în Managementul Dezastrelor, un master în cadrul facultății de Geografie, Universitatea București. Dar pe viitor, vreau să fac și Medicina.”

28171262_2094262630607578_1476419267_oL-am rugat să enumere trei lucruri cu care se mândrește. „Mă mândresc cu mine, cu ce am devenit ca om, cu oamenii pe care îi am lângă mine, pentru că fără ei nu aș fi reușit nimic. Sunt oameni pe care ori de câte ori îi sun, fie că este vorba despre acțiuni de voluntariat, sau de orice, sunt acolo pentru mine. Mă mândresc pentru că reușesc, cumva, să aduc o schimbare în lume. Așa îmi place să cred, că ce fac contează pentru lumea asta. Chiar dacă într-un procent foarte mic. Am demnitate și mă mândresc cu asta. Sunt mândru că am alături de mine o persoană specială care mă iubește. Sunt multe lucruri.”
Campaniile din Nepal și Irak, unde se află și în prezent, l-au făcut cunoscut în domeniul voluntariatului. „Spitalele din Nepal sunt incredibil de sărace. Așa că orice ajutor e bine venit. A doua oară când m-am dus în Nepal, am transportat aparatură medicală, am renovat săli de operație, am reamanajat încăperi. Și a treia oară când am fost, am reușit să facem o clinică stomatologică cu sala de așteptare, aparatură, scaun stomatologic. Toate cu bani donați de oameni. Pentru oamenii din Nepal, oameni care au rămas fără nimic, oameni care văd copii murind și care sunt pe cale să își piardă ultima speranță, orice este bine venit. Din același motiv în care am fost și în Nepal. Am văzut ce  se întâmplă și pur și simplu nu am putut să îmi văd în continuare de viață, știind că aș putea face ceva. Și am făcut. Acum sunt aici, și mă pregătesc să termin ce am început: o clinică stomatologică cu toată aparatura necesară pentru refugiații din Mosul. În Irak situația este foarte gravă, cutremurele au devastat totul și oamenii au nevoie de îngrijiri medicale constant. Sunt oameni care nu au cu ce se îmbrăca, sunt cimitire de copii, lucruri îngrozitoare. De aceea am venit. ”
Ce este iubirea? Oameni care au fost dezamăgiți în viață mai pot crede în iubire? „Este tot. Nu poți face nimic fără iubire. În primul rând, iubirea față de tine se traduce automat prin iubire față de oamenii care te înconjoară. Și respect. Iubirea e atunci când faci lucruri fără să te aștepți la nimic. Și înseamnă acceptare, toleranță, respect. E combustibil pentru spirit. Așa cum nu poți rezista fără apă și mâncare, sufletul nu poate rezista fără iubire. Mi se pare că cine nu trăiește în iubire, e complet pierdut. De fapt, asta e iubirea. Să ajuți fără să ceri nimic în schimb. Să ajuți nu pentru tine și pentru sentimentul pe care îl ai când ajuți. Ci pur și simplu să ajuți pentru că iubești. ”
Ionuț și-a găsit iubirea și mi-a vorbit despre asta. „Este o poveste foarte frumoasa. Eu si Alisa ne-am cunoscut pe Facebook, mi-a scris dupa ce a vazut un reportaj despre mine. Dupa doua luni, mi-am facut curaj si am mers la Craiova, sa o intalnesc. Tin minte ca era o zi ploioasa si am alergat toata ziua sa gasesc flori, sa i le daruiesc. Ne-am intalnit si am invitat-o la o plimbare in parc. A plans cand m-a vazut si cand i-am dat florile. Pe mine asta m-a facut cumva sa realizez cat e de sensibila si ce suflet minunat are. E o fata foarte sincera, o fata care nu mi-a cerut niciodata nimic. Are foarte multa grija de mine si simt ca ma iubeste sincer. E intr-adevar minunea vietii mele. N-am crezut ca o sa am norocul sa intalnesc un suflet atat de pur.  Sunt norocos ca o am in viata mea si imi doresc foarte mult sa o protejez si sa o iubesc mereu. E greu sa continui sa ai forta zi de zi, dar atunci cand stii ca ai pe cineva alaturi care te iubeste, ai energie sa faci orice. Sunt norocos si foarte fericit sa o am alaturi.”
27857752_10156017835214761_3815267816117433961_nCea mai recentă acțiune este cea dedicată oamenilor străzii. „Am împărțit ceaiuri și sandvichuri. Sunt o mulțime de oameni pe străzi. Sunt femei și copii, sunt oameni vulnerabili, oameni care pot muri din cauza frigului, sunt bătrâni neputincioși. Cred că ar trebui să se pună mai mult accentul pe construirea de adăposturi. Măcar ale celor de noapte. Pentru că cel puțin iarna, e îngrozitor. Și mai mult, ONG-urile ar trebui să vină cu propuneri pentru centre de reintegrare în societate a oamenilor străzii. Oamenii aceștia nu își pot găsi de lucru pentru că nu au acces la informații, nu pot merge la un interviu pentru că sunt murdari și nu au haine. Eu cred că cei care pot munci ar trebui ajutați într-un fel. Iar pentru cei cu probleme, adăposturi în care fiecare să aibă câte un rol. Fie că vorbim despre gătit, ori despre făcut curat. Un adăpost unde să se gospodărească singuri sau cu ajutor din partea personalului. ”
Ce-și dorește Ionuț? „Îmi doresc să termin proiectele pe care le-am început. Cele din Nepal și din Irak. Îmi doresc să deschid un spital regional în zona Moldovei și îmi doresc să fac Medicina. Scopul meu este să ajut din ce în ce mai mulți oameni prin intermediul asociației mele.”
Azi, 6 martie, e ziua lui de naștere, pe care a dedicat-o oamenilor străzii. Așa că în această noapte va fi pe străzile Bucureștiului pentru a împărți sandviciuri și ceaiuri celor lipsiți de adăpost. Ionuț încearcă să schimbe lucruri, prin credința și entuziasmul tinereții sale crede că percepția societății se va schimba prin responzabilizare, iar voluntariatul va fi un mod de acțiune tot mai răspândit.
 Foto arhiva personală Ionuț Ursu
Reclame

2 gânduri despre „Despre o poveste cu iubire de oameni”

  1. Mai sunt pe lume oameni autentici, valorosi, luptatori, visatori si fericiti, chiar daca au fost abandonati de cei ce pe nedrept adeseori îi numim…parinti. Superba poveste de iubire !
    Viata este un nonsens în absenta iubirii de semeni. Cine nu cunosate aceasta forma a iubirii neconditionate, a oferi totul semenilor defavorizati, nevoiasi, orfani, vaduve, fara a astepta recompense, nu a cunoscut adevaratul sentiment nobil, înaltator, puternic si fericit, care îti da aripi sa zbori spre nesfârsit…
    Sa speram ca generatia tânara, nu va pierde aceste valori supreme, atemporale, minunate, ale iubirii absolute, empatice, neconditionate.
    Sa fii iubita si fericita, draga Femeie !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s