De câteva săptămâni încercăm să stăm de vorbă și abia duminică noaptea am reușit să ne auzim la telefon. Nu doar pentru că suntem pe fusuri orare diferite, dar o prindeam ba în mașină, ba într-o întâlnire. Convorbirea cu Ioana Sălăjanu m-a revigorat și sunt nerăbdătoare să o cunosc când voi ajunge la Chicago. Pentru că acum este implicată într-o acțiune extraordinară, o campanie în urma căreia, dacă va strânge numărul de voturi, Ioana va deveni prima româncă judecător în sistemul judiciar american. Este primul imigrant, prima femeie româncă înscrisă în cursa electorală pentru un portofoliu de judecător în statul Illinois ( în SUA, judecătorii se votează). Așadar, stăteam la ora 1 în noapte de vorbă la telefon cu o femeie pe cale să scrie istorie. M-a cucerit cu povestea ei, cu vocea caldă, dar fermă, m-au impresionat determinarea și forța interioară pe care o degajă. Ioana este din Oradea, tatăl ei a fugit din țară în 1981. Ea avea atunci 9 ani și împreună cu restul familiei au avut de suferit pentru că tatăl a fost considerat trădător de țară. Ioana își amintește umilințele la care a fost supusă la școală, unde i s-a luat cravata de pionier în fața clasei, „pentru că așa pățesc trădătorii”. „Dar au trecut toate astea”, îmi spune ea.
În anul 1985, a plecat din România cu azil politic, iar impactul cu America a fost foarte puternic. „Îți dai seama, veneam dintr-o țară unde totul era omogen, iar aici am găsit o lume diferită din toate punctele de vedere. Nu știam engleză și, o vreme, am dus-o foarte greu, am trăit din ajutor social”, își amintește ea. A plecat din Detroit, unde se stabilise, când a obținut o bursă la Loyola Law School în Chicago, după absolvirea Facultății de Stiințe Politice din Michigan. Este avocat și o mamă care își crește singură cei trei băieți: Sebastian, Andrei și Alexandru. „Nu e ușor, dar am o viață foarte disciplinată și tot ceea ce fac este și pentru copiii mei. Nu e important să lași bogății, nu sunt bogată, ci un model de a reuși în viață. Prin educație îți poți controla destinul. Eu mereu am știut ce vreau și nu am ținut cont de părerile care mă descurajau, cât timp am știut că e bine. Nu m-am simțit în niciun fel afectată că eram imigrantă și mi-am dat seama că important este de fapt ceea ce transmiți tu. Percepția oamenilor este doar o consecință a atitudinii tale.” Cum e să fii femeie divorțată și cu copii? „Nu e ușor. Dar la fel cum am spus, contează atitudinea, dacă te simți o victimă, la fel vei fi perceput de cei din jur”. Am întrebat-o de ce a ales acest drum, se știe că nu e ușoară viața de judecător. „Pentru că vreau să arăt că se poate, atunci când îți urmezi calea, că pot deveni o voce într-un sistem puternic, care poate schimba lucrurile și să ajute oamenii. Oamenii se lovesc de ziduri pe care ei și le construiesc”, mi-a răspuns însuflețită.
Băieții Ioanei au și cetățenie română și vorbesc românește, au fost și în tabără în România. Ioana a păstrat legăturile cu prieteni, deși e plecată de atâta vreme. „Am avut și aspecte frumoase în copilărie, chiar dacă a fost greu din multe puncte de vedere”. Mai mult, în prezent, reprezintă guvernul român într-un litigiu internațional. Ioana nu doar că nu a tăiat legăturile, dar nu a lăsat să se usuce rădăcinile. În amintirea părților frumoase din copilăria ei, a înființat fundația Children International, care are anual o tematică și vizează educația. Astfel școli din Chicago s-au înfrățit cu școli românești, copii români vin în vizită la familii din America și se creează un exchange nu dar socio-cultural, dar și plin de emoții.
Am rugat-o să-mi spună despre o întâmplare care a marcat-o. „Am trei. Prima a fost când am aterizat la New York și am văzut un automat cu Coca Cola și am plâns că voiam și eu, dar nu aveam cu ce să cumpăr. O femeie de culoare m-a văzut și mi-a luat ea o cola. Pentru mine acesta a fost primul contact cu contintentul american. A doua întâmplare a fost când eram la școală în Detroit, am avut un profesor care mi-a redat încrederea, pentru că eram cu ea la pământ. Iar a treia poveste a fost când nu aveam ce să mâncăm, după ce am ajuns în Detroit, iar un bărbat arab ne-a dat tichete de masă și ne-a spus unde să mergem cu ele. Fără să aibă nicio obligație. Aceste persoane mi-au schimbat viața fără să știe și mi-au redat de fiecare dată încrederea în oameni. Sunt exemple pe care vreau să le duc mai departe, nu contează rasa și religia, cât timp mergi mai departe și faci lucruri ca să-i ajuți pe ceilalți”.
Ioana Sălăjanu se află de un an într-o campanie electorală, care se defășoară pe un teritoriu mare, pentru strângerea de fonduri și voluntari care să o sprijine. A trecut de un nivel, acum are nevoie să strângă cât mai multe voturi pentru a reuși, până la 20 martie 2018. Mult succes, Ioana, abia aștept să te cunosc!
Foto Arhiva personală Ioana Sălăjanu
35+, by Corina Ozon 
Lasă un răspuns