Despre magia începuturilor

start-2465624_960_720     Azi vorbeam cu fiica mea despre lansarea noii mele cărți, „Despre iubire, cu instrucțiuni de folosire” (ce urmează să apară la Editura Univers), și mi-a spus că sigur am emoții, dar nu aceleași ca la prima carte. Am emoții la fiecare carte, dar cele de la debut nu vor putea fi egalate ca intensitate. Sentimentele erau accelerate de necunoscut, de elementul de noutate, de ceva ce nu puteam să prevăd, estimez și controlez. Dar, în același timp, erau legate de o așteptare cu nerăbdare și curiozitate. La fel cum te duci pregătit la o întâlnire, dar ai impresia că nu vei fi suficient de pregătit, însă nu dorești să o ratezi în ruptul capului. Și atunci ne suprasolicităm, mergând adesea dincolo de punctul limită stabilit inițial, pentru că simțim că putem, pentru că simțim că ne cresc aripi.  În mod cert, pentru mine, fiecare carte e un început, dintr-un trunchi al începuturilor.

Începuturile ne animă și ne dau impulsul pentru acțiuni pe care nu aveam curaj să le facem, ne reevaluează și ne deschid orizonturi. Scriitorul Hermann Hesse spunea că „Începuturile sunt pline de magie”, tocmai pentru că, uneori, ne dau puteri supranaturale. De aceea oamenii blazați, prinși în rutină, plictisiți caută, adeseori în mod inconștient, motive care să-i resusciteze. Indiferent că este vorba de carieră, relație, stil de viață. Interacțiunile umane, hobby-urile cultivate, obiceiuri hrănite pot duce la începuturi. E suficient să existe undeva un strop de noutate și de apreciere exterioară, ca să se producă acea scânteie care să ne facă să ne simțim alți oameni. Nu suntem altfel, ci variante ale noastre îmbunătățite, pentru că viața probabil este despre reinventare și regăsire de noi resurse în noi înșine. Începuturile sunt pline de magie, poate nu ne amintim imediat când am avut ultima plimbare prin parc sau cea mai recentă seară romantică, sau cel mai complex proiect la job, dar cu siguranță ne amintim de prima plimbare romantică în parc și primul proiect reușit. Sau de prima vindecare după o suferință sufletească, și mai puțin după o recentă gripă gravă. Pentru că acelea au rămas ca restarturi ale propriei noastre conștiințe, jaloane în treptele de evoluție, și sunt pline de magie tocmai pentru că uneori nu ne vine să credem că am fost acolo. Magia constă și în faptul că, atunci când nu suntem bine cu noi înșine, ne mai întoarcem la acele jaloane și simțim nevoia unui alt început. Am putea spune că un om e și suma începuturilor sale.

Foto pixabay.com

Despre o afacere cu „zboruri” și un marketing inovator

GabrielaLungu     La doar 26 de ani a preluat conducerea firmei Ogilvy PR, iar la 30 de ani a lansat împreună cu doi „veterani” ai industriei- Ioana si Stefan Iordache (Leo Burnett) proiectul antreprenorial THE PRACTICE, devenit un nume de referință pe piața de comunicare. După șase ani, a fost recrutată de rețeaua Weber Shandwick pentru a coordona o parte din business-ul lor la nivelul regiunii EMEA și a plecat la Londra. A urmat experiența TBWA\London și plecarea la Praga. A fost cea care a demarat campania de rebranding a firmei Aoro redenumit Notino. Cu asemenea mobilitate și reușite, Gabriela Lungu a creat propriul concept- WINGS Creative Leadership Lab și dovedește că la 40+ îți poți schimba destinul profesional cu succes.

Am întrebat-o care a fost cea mai dură perioadă din cariera profesională: „Scoala cea mai dura a fost fara indoiala Londra. Din punct de vedere profesional am impartasit si am acumulat in egala masura, dar din punct de vedere personal am invatat enorm, de multe ori ‘the hard way’. Londra va ramane intotdeauna o experienta dulce-amara, care m-a facut sa devin militant pro-diversitate si pro-feminism, concepte carora le acord astazi o cu totul alta importanta.” Deși e o înșiruire de nume sonore de branduri și de orașe faimoase, drumul nu a fost ușor. Este ceeea ce m-a tentat să aflu cum poate fi obținută reușita într-un mediu altul decât cel de acasă, pentru că, oriunde a lucrat, Gabriela și-a pus propria amprentă pe afacere. În agenția Ogilvy a lucrat zece ani și a parcurs toate treptele ierarhice de la junior creative la senior management. Odată drumul deschis, munca a fost marele aliat, pentru că e interesant ca, într-o lume care se ocupă de croiala succesului, să reușești să ai succes: „Prioritizand cariera fata de alte lucruri din viata mea. Muncind – mai mult decat media. Punand multa energie si pasiune in fiecare lucru pe care-l fac – mult mai mult decat media. Invatand non-stop. Reinventandu-ma constant. Raspunzand cu mult curaj oportunitatilor, chiar cautandu-le activ cateodata.”, spune Gabriela Lungu.

gl2Despre etapa Aoro, actual Notino, celebrul magazin online de cosmetice, spune că a fost o experiență foarte intensă: „ Global CMO e un rol asa de complex; am facut in 5 luni cat intr-un an, sau chiar mai mult, si asta mi-a placut la nebunie. A fost prima data cand am lucrat de partea clientului (mai lucrasem in roluri de coordonare regionala, dar doar de partea agentiilor de comunicare) – deci a fost foarte interesant sa inteleg cum stau lucrurile de partea cealalta a mesei de discutii. Sunt foarte mandra de ce am reusit sa fac acolo, mai ales in timp asa de scurt. Una peste alta a fost o experienta foarte utila, care mi-a relevat cateva lucruri despre mine ca om si profesionist.”  Astfel, Gabriela a considerat că a venit momentul să-și lanseze propriul proiect: „WINGS Creative Leadership Lab este al doilea proiect pe cont propriu din viata mea. Primul a fost THE PRACTICE (azi MSLGROUP The Practice), si a fost un succes nu doar local, ci international – pe perioada leadership-ului meu agentia a ajuns sa fie cotata ca una dintre cele mai creative agentii de PR din lume. Noul proiect este unul la care ma gandesc de multi ani; dar cred ca abia acum, la aceasta varsta si cu experienta solida, nu doar locala ci si internationala, diversa si relevanta din spate, este intr-adevar un proiect fezabil, credibil, cu potential de a deveni unul de succes. Revenirea la munca pe cont propriu este pentru mine absolut de senzatie – sunt o fire antreprenoriala, deci ma simt ca pestele in apa. Este un laborator nomad de leadership creativ, care zboara peste tot in lume si le da aripi oamenilor cu potential din industriile creative pentru a-i ajuta sa-si atinga si cele mai inalte obiective. Va invit sa cititi despre noi pe www.wings-lab.com.”

gl1Deși abia a venit pe lume, WINGS lab are o agendă încărcată: va zbura în Spania și România luna viitoare, apoi în decembrie și ianuarie va ateriza la Londra. Gabriela Lungu vine cu lecția construirii carierei cărămidă peste cărămidă, cu valorificarea fiecărei experiențe, oricât este de grea, cu acel curaj, care poate părea nebunesc, de a încerca lucruri noi și, mai ales, de a se reinventa. Pentru că nu e ușor să te faci remarcat într-un domeniu concurențial și să iei decizia de a pleca din firme de renume. Și, dincolo de toate acestea, arată că vârsta reflectă pragul maturizării și indică momentul când să faci o schimbare, așa cum îți place. Gabriela locuiește la Praga cu soțul ei, consideră acest oraș ca unul dintre cele mai romantice din Europa. La cât mai multe zboruri, WINGS lab!

 

 

Despre sisteme de supraveghere și iertare

amazing-736875_960_720      Fiecare știe că, atunci când cineva te-a dezamăgit/supărat/înșelat/trădat, iertarea înseamnă liniște și tot zbuciumul cauzat de suferință s-ar duce. Însă, la fel, oricine știe că este îngrozitor de greu să ierți pe cineva care ți-a produs ruptură în suflet. Iertarea vine în raport cu rana lăsată. Dacă a fost mai mare, vei ierta mai greu. Faptul că oamenii aflați la supărare recurg la diverse forme de terapie, în mod inconștient uneori, cum ar fi aderarea la diverse grupuri, refugiul în diverse hobby-uri, chiar și mersul la biserică, demonstrează că oricine e convins în sinele lui că iertarea înseamnă de fapt uitare și o regăsire de repere. Iar rescrierea acestui program se face deloc ușor și în funcție de fiecare persoană. Nu toți iertăm la fel, nu toți uităm la fel.

Oamenii nu iartă ușor din două motive, în general: din orgoliu și din neîncredere. Orgoliul de fapt ajunge să deterioreze comunicarea și accentuează ruptura, apoi duce la distanțare. Neîncrederea este legată de o perspectivă similară care se poate repeta. Când sursa tristeții tale este o persoană în care ai investit emoțional, se produce o prăbușire a unei întregi lumi. Poate par cuvinte mari, dar fiecare dintre noi creează o lume în relație cu cineva, indiferent de ce tip este aceasta. Apoi, se face un fel de renovare, se cară molozul, se desenează o altă proiecție. Dar mai mult ca orice, întreg sistemul de supraveghere e dublat. Pentru că cine își mai dorește o dezamăgire? Recunoașteți ușor oamenii dotați cu asemenea sisteme de supraveghere, veșnic în gardă și cumva neliniștiți. Când ai fost rănit de mai multe ori, simțurile devin atât de ascuțite, încât se schimba frecvența comunicării și nu mai rezonezi cu alte persoane. Bănuiala, îndoiala, cercetarea ocupă un spațiu mai mare în gama instrumentelor de cunoaștere și contează mai mult decât o evaluare obiectivă. Demersul nu mai este autentic și apar erori. Pentru că bănuiala ajunge să fie o idee, dar care nu are mereu de-a face cu adevărul. Relația devine un fel de proces, în care cei implicați vin mereu cu probe de vinovăție și nevinovăție.

Iertarea vine odată cu uitarea și doar printr-o educație intensă și cultivată putem înțelege că a ierta pe cineva înseamnă a reașeza regulile comunicării. Cu cât e mai mare numărul dezamăgirilor în privința oamenilor, cu atât mai mult vor amorți emoțiile, raționalul activat de acel sistem de supraveghere va prelua conducerea. Iar atunci oamenii au rețineri să vorbească despre lucrurile care provoacă disfuncții. Cea mai scurtă și bună cale rămâne comunicarea deschisă și pe cât posibil de sinceră. A ierta pe cineva înseamnă să te ierți pe tine, acolo unde ai fost slab, să recunoști că și tu ai înclinat balanța, a ierta înseamnă să termini o poveste pentru a putea începe alta, pentru că cei care intră în viața ta nu fac parte din povestea trecută și nu vor putea trece de sistemul de supraveghere.

 

Foto pixabay.com

Despre povestea unui succes cu lecții de viață dure

       Marta (1) A preluat o publicație căreia nimeni nu-i mai dădea șanse și a creat un brand care reunește o comunitate puternică de oameni de afaceri. A realizat prima revistă integral peste hotarele românești și de 18 ani menține un spirit Biz. A învins cancerul, este soție și mamă, iar acum spune că a reușit să găsească sensul și să știe ce lasă în urmă. Marta Ușurelu mi-a spus povestea ei, despre toate temerile, căderile și reușitele, pentru că important este să înveți din lecțiile vieții și să mergi mai departe.

Pentru Marta, aventura a început când era studentă la Filosofie și a făcut practică într-o redacție de ziar. După numai câteva zile i s-a propus angajarea. Au urmat colaborări la Cronica română și la Ziarul financiar, iar ea a știut că meseria de jurnalist este cea mai frumoasă din lume. Cum a ajuns antreprenor și să aibă propria publicație, e o poveste foarte interesantă: „Am ajuns antreprenor în cea mai neagră perioadă pentru presa scrisă! Criza din 2009 a determinat închiderea multor publicații. De atunci a început să scadă interesul pentru presa scrisă și s-a declanșat explozia online-ului. Legat de resurse, nu aveam nimic palpabil. Din contră, revista avea datorii, iar oamenii din echipă erau neplătiți de luni bune. Nu știu dacă aveam așteptări clare, cert este că, în momentul în care foștii acționari au spus că închid revista, i-am întrebat – fără a mă gândi și a avea un plan – de ce nu mă lasă pe mine să mă ocup de ea. N-am știut ce mă aștepta, dar așa am simțit în acel moment. Cele mai importante resurse s-au dovedit a fi echipa, care a rămas lângă mine, dar mai ales experiența pe care o aveam.” Dar greul abia a început, iar Marta își amintește ce măsuri a luat ca să relanseze publicația: „Am făcut planuri peste planuri și calcule. Femeile construiesc cărămidă cu cărămidă. Am căutat să văd ce am nevoie să funcționeze în prima lună. A trebuit să găsim noi colaboratori și parteneri cu care să lucrăm. Așa am ajuns să tipărim în Serbia, la Radin, pentru că nicio tipografie nu ne primea în țară fără plata în avans. La fel de important ca funcționarea, am început să gândim subiecte curajoase care să prezinte oamenii de afaceri în ipostaze pe care cititorii nu le cunosc și care să atragă atenția. Fiecare revistă, fiecare eveniment pe care l-am gândit l-am realizat având în prim plan conținutul și, deși a fost greu, deși am primit multe refuzuri, nu ne-am lăsat.” MartaAsaftei

Biz este unic laureat Red Dot din România. În premieră absolută pentru România, Brandient și Biz au câștigat legendarul premiu Red Dot Design Award, cea mai prestigioasă competiție internațională de design, pentru coperta ediției BizSingapore.
Jurnaliștii revistei au lansat puternice campanii de conștientizare a valorilor românești (Susținem inovația, Sunt un țăran) sau proiecte unice în lume precum Biz Marketing Xchange, provocarea prin care cei mai importanți directori de marketing din România își schimbă, pentru o zi, compania în care lucrează. O altă inovație este Biz World, ediții ale revistei realizate integral peste hotarele țării, in Bruxelles, Londra, SUA, Germania, Singapore și Austria. Astăzi, Biz este un brand unic in mass-media de afaceri din România. De 15 ani organizează puternice evenimente de afaceri în 9 orașe din țară și 8 capitale din lume, de pe 3 continente. Dar până la aceste rezultate, a fost un drum lung, în care strategiile au avut un rol decisiv: „Atât companiile cât și jurnaliștii cred că totul se învârte în jurul banilor. Au uitat de cititor și de ceea ce înseamnă presa. Am făcut și noi aceeași greșeală, dar din 2010 tot efortul a fost să construim conținut. De la a prezenta continuu manageri care schimbă domeniul, start-up-uri care vin cu idei noi Și puternice Și până la a prezenta cele mai noi tendințe, a fost o muncă continuă pentru conținut. Așa am ajuns să facem împreună cu agenții de research studii de piață ca să venim cu conținut relevant pe principalele domenii de activitate. Să gândim evenimente nișate care să reunească profesioniștii din piață și să ajutăm la dezvoltarea și profesionalizarea multor domenii de activitate. Am avut multe așteptări, dar mai ales aspirații. N-am renunțat deloc în fata greutăților și a refuzurilor primite și mă bucur acum să văd că tenacitatea și încrederea în ceea ce facem au dat roade și că cele mai multe dintre ele s-au îndeplinit.”

Echipa BizMarta a avut și momente de răscruce în viață, momente în care nu știa dacă și cât timp va mai trăi: „Am avut, este adevărat, câteva momente grele. O tumoră care a crescut în plămânul drept în mai puțin de 8 luni. Pe radiografie se vedea că este mai mare decât inima și toți medicii erau neîncrezători în șansele unui rezultat benign al biopsiei. Nu m-am lăsat până n-am găsit medicul care să se gândească la mine și nu la caz, dr. Marius Paraschiv de la spitalul Bagdasar-Arseni. M-a operat și mi-a dat încredere, iar spre norocul meu tumora a fost benignă. Dar, cum în viață trecem de multe ori prin probleme și provocări, în 2010 am descoperit că am cancer de col uterin. Am mers la control la mai mulți medici și o serie de oncologi. M-am speriat de câteva ori ascultându-i cum n-am nicio șansă, cum va crește copilul fără mine… Așa că am decis să merg la Viena, la un medic care mi-a spus simplu că mă operează ca să vedem cum sunt și ce șanse am. Au urmat trei operații și multe momente grele, dar între ele mi-am petrecut timpul cu familia și cu echipa mea. Aveau nevoie de mine și în acel an m-am gândit cel mai mult la ei. Psihicul contează enorm. Și medicul, normal, dar esențial este să nu cazi sub gravitatea situației și să continui să ai activitate. În 2011 am avut primele analize bune și de atunci merg periodic la control.” Dar pentru Marta și acestea au fost lecții și spune că fiecare etapă a ajutat-o să fie mai puternică: „Să nu te lași. Să nu te gândești doar la tine. Să lupți pentru încă o vară. Poate sună ciudat, dar au fost zile în care, mergând la cumpărături, nu credeam că voi mai ajunge să port o rochie sau pantofii și vara următoare. Sunt multe de spus. Am avut noroc! Cumva am reușit să trec peste fiecare moment și fiecare etapă în parte m-a ajutat să fiu mai puternică. Sună ca un clișeu, dar asa este. Așa simt acum.”

22215049_10214459366307512_1332266390_nMarta este căsătorită cu Cristian Manafu, unul dintre cei mai activi bloggeri din România, trainer, consultant social media și cunoscut organizator de evenimente business-to-business. Au un băiat, Nicolas. Pentru Marta, familia înseamnă echilibru și fac tot posibilul să petreacă mult timp împreună, fără să se invadeze profesional. „O familie înseamnă dragoste, dar și multe încercări. Am avut norocul să fim colegi mulți ani ani înainte să ne căsătorim și ne-a ajutat, pentru că nicio relație nu e ușoară. Este nevoie de multă muncă să poți să construiești an dupa an, dar se poate. Noi suntem firi diferite, avem așteptări diferite, și am încercat să nu ne tăiem aripile unul altuia și să reușim să ne spijinim unul pe celălalt. Sincer, abia acum, dupa 12 ani pot să spun că simt că e ușor. Dar, iată, a fost nevoie de toți acești ani, ca să ajungem în acest stadiu. Acum ne înțelegem și fără să vorbim și ne bucurăm de noi și familia noastră. Legat de joburi, fiecare avem business-ul și strategia lui și încercăm să nu le intersectăm.”

Povestea Martei Ușurelu merge în culisele succesului, văzut din exterior ca ceva facil de obținut și la îndemână. Însă succesul fără menținerea unor standarde și fără multă muncă este cel mult de sezon. Ori aici vorbim de 18 ani de construcție pas cu pas, de temeri, de bucurii, de dragoste, dar și de frica de moarte. Important este să știi să dozezi lucrurile, astfel încât să nu te risipești și să rămâi tu însuți.

Foto arhiva personală Marta Ușurelu