Despre spațiile dintre noi/About the spaces between us

English version, here. 

      Nevoia de spațiu diferă de la o persoană la alta în funcție de educație, mediul în care a crescut, cultură și profesie. Ajungem să apreciem un spațiu pe măsură ce înaintăm în vârstă. Percepția asupra distanței nu e un dar cu care ne naștem, ci se învață după multe experiențe și cu fiecare ne revizuim noțiunea de distanță.

Există un experiment realizat într-o comunitate cu porci spinoși, care a dovedit că animalele au nevoie de un spațiu individual unde se simt în siguranță. În iernile geroase, porcii spinoși se adună și se înghesuie unul în altul ca să se încălzească. Dar, cu cât se apropie mai mult, se ating cu țepii și se rănesc. Uneori le curge sânge, iar atunci se distanțează. Însă frigul pătrunde prin spațiile goale și ei se apropie din nou. Încetul cu încetul ajung să aproximeze distanța potrivită pentru a se încălzi fără a se înțepa. La fel și oamenii simt nevoia să se apropie între ei cât să simtă căldura, dar fără să fie invadați și răniți.

Pe principiul distanță-apropiere se explică spațiile mari pe care unii oameni le păstrează în jurul lor, tocmai pentru că au fost răniți. Iar cei care doresc o apropiere permanentă, până la dependență, nu se simt siguri în spațiul personal.

În tatonările ce preced o relație ne apreciem distanțele, cât putem înainta și câți pași să facem înapoi, fără a-l pierde pe celălalt. Orice tip de legătură este purtătoare a acestor încercări, atunci când nu cunoaștem regulile, cum ar fi spațiile din mediul oficial. Estimarea distanțelor este o formă de decriptare de coduri pentru a putea comunica astfel încât să fim înțeleși. Jignirile, insultele, țipetele fac parte din invadarea galopantă a spațiului cuiva, perturbă echilibrul și strică repere. La fel cum sunt recomandate patru îmbrățișări pe zi , care stimulează senzația de endorfine, atingerile violente provoacă adevărate uragane în organizarea spațiului celui lovit.

Distanțele și apropierile ne definesc, ne stimulează și ne trasează limitele a ceea ce putem construi în relațiile cu cei din jur. Pe spațiile goale se croșetează iubirea, poate de aceea nu o simțim ca pe o invazie, cât timp le umple perfect.

Vezi continuarea în carte.

Foto pixabay.com