Despre iubirile mari și iubirile mici

IMG_20170507_020111_876     Azi, la o emisiune radio, am fost întrebată despre iubire, dacă avem o singură iubire în viață, care ne face să comitem acte nebunești, aia pe care o ținem minte și care ne e reper pentru celelalte iubiri. Cred că suntem capabili să comitem acte nebunești la orice vârstă, în numele iubirii. Ar fi trist dacă am iubi o singură dată în viață cu adevărat și nu cred că e așa. În mod firesc, când trăim mai multe iubiri, ne raportăm la ultima. În mod nefiresc, avem păstrate în memorie emoții puternice pe care le-am avut față de cineva. Important este și cum s-au încheiat iubirile și dacă au fost, la rândul, lor împărtășite. Dacă rămâne amintirea emoțiilor, este cert că fiecare iubire am resimțit-o cu intensitate la vremea ei. Și atunci cum le măsurăm între ele, cum le diferențiem, ca să știm care iubire a fost cea mai cea dintre toate? Nu putem face acest lucru. O dată, pentru că iubirile nu seamănă între ele, pe alocuri se regăsesc puncte comune, dar pe ansamblu nu. Nici ca intensitate nu pot fi cuantificate, pentru că senzațiile se reconfigurează greu și preț de câteva clipe, doar la declanșarea unei amintiri. Și se întâmplă ca ceea ce credeam să fie o iubire intensă, să o realizăm mai târziu ca pe o explozie hormonală sau o nevoie. Sentimentele sunt amestecate și se confundă ușor. Nu înseamnă că nu poate fi și iubire în doză mică. Cel mai adesea intervine subiectivismul în legătură cu persoana pe care am iubit-o.

Ne rămân ca memorabile acele iubiri pline de substanță și consistență, în care, mai mult decât lucruri materiale, s-au construit stări sufletești. Ceea ce ne-a provocat pe un termen lung o stare de spirit, care cumva ne-a făcut să ne vedem altfel, este un exemplu de substanță. Persoanele care reușesc să ne intre în structura personală și să ne ajute la propria descoperire sunt cele pe care le asociem cu o iubire-reper. Pentru că atunci când se întâmplă acest lucru, procesul e reciproc. Intersectarea în metamorfoza sufletelor este ceea ce duce la consistența legăturii. La un istoric al iubirilor, făcut „la rece”, putem constata ce am obținut după fiecare, în raport cu ce am dat. Cele care ne-au mutat din loc și ne-au împins spre devenire sunt iubirile mari. Consistența lor poate forma un fond solid, pe care se pot dezvolta și alte lucruri, și creează liantul într-un cuplu, atunci când și alte condiții au fost îndeplinite. Și, ceea ce este mai important, iubirile pline de substanță nu lasă răni, cel mult regrete. Poate de aceea le considerăm reper, tocmai pentru că, de fapt, nu au fost lăsate să se stingă, ci să se transforme. De aceea cred că autenticitatea unei iubiri o putem evalua la maturitate și că, așa cum am mai scris, iubirile mici le pregătesc pe cele mari.

Anunțuri

4 gânduri despre “Despre iubirile mari și iubirile mici

  1. Nu exista iubiri mari si/sau mici. IUBIREA autentica,ori ESTE,ori lipseste cu desavârsire.Când doua inimi sunt atinse de IUBIREA autentica,formeaza un singur trup ,NOU(2 în 1) indestructibil,cu o noua si UNICA inima,o NOUA dimensiune a perceptiei existentei,dincolo de relativismul limitat,spatio-temporal,dincolo de ‘moartea’ materiei,aparenta relativa,scurta,imprevizibila si efemera bio-fizica,elevati de (re)nasterea din nou din apa si Spirit,metamorfoza (transformarea) fiintei creata din elementele (pamânt,apa,aer si Lumina),evoluând continuu spre Lumina Iubirii Absolute HRISTOS,din care,prin care si pentru care existam în aceasta dimensiune si forma,entitati rational-sentimentale,inteligente,constiente de golul ce-l avem în suflet de la nastere,gol pe care niciodata nu-l vom completa fara IUBIREA ABSOLUTA,neconditionata,sacrificatoare,fara prejudecati filozofico-stiintifice si religioase,care de milenii creaza ziduri imperceptibile de catre masele inconstiente,anesteziate,limitate de perceptiile aparente ale materialism-umanismului si consumismului,sclavi înselati de milenii,generatie dupa generatie de „serpi” si „pui de vipere” (câteva familii inteligente ce detin si pastreaza secretul cunostintei „cheile Împaratiei”) care ofera lumii,false si iluzorii impresii de iubiri desarte,aparente,scurte,otravite,ce duc ireversibil spre o moarte sufleteasca si spirituala a superbei fiinte create de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa…

    Apreciază

  2. Ba da, există! Tocmai ce am scris. Ai vrea te rog să mă scutești cu citate biblice? Am stabilit că o mai iei pe arătură. Ți-am zis elegant, acum îți zic direct. Mulțumesc! Te rog să nu răspunzi, prefer să văd faptic că respecți dorința mea.

    Apreciază

  3. Ti-a mai spus cineva ca esti o dulce ? Tare-mi place fermitatea cu care-ti impui principiile ! Tocmai de aceea îti voi respecta di îndeplini dorinta,draga Corina ! Îmi cer scuze sincer pentru impertinenta de care am dat dovada,odata în plus…
    Sa fii iubita !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s