Între două case

feel-819399_960_720 (1)     Sunt oameni care și-au ucis iubirile din fașă, ca să nu sufere mai târziu și mai mult. I-au adus împreună întâmplarea, conjunctura și dorința de nu fi singuri. S-au cunoscut mai bine, s-au plăcut. Și-au făcut planuri împreună, apoi au început să vadă lucruri, pe care nu le mai văzuseră până atunci. Vorbim de întâlnirile intermediare, „între două lumi”. Una, în care tocmai au lăsat un univers, din care au făcut parte o perioadă bună, și alta, în care tocmai au pășit încrezători. Problema este că unii nu s-au desprins cu totul de lumea lor veche. O bucată din suflet încă le mai bântuie prin fostul cămin, îi zgândăre să își mai facă drum pe strada care figura ca domiciliu în buletin și să arunce un ochi peste gard la iarba crescută în uitare. „Parcă ar mai trebui nițel tunsă”, își spun ei. Și intră pe poartă, ca la ei acasă, doar asta a și fost!, și se apucă de treabă. Se întorc seara în lumea nouă, obosiți, eforturile de a trăi sentimentele sunt tot mai mari, iar oftaturile din pernă sunt tot mai adânci. Gândul e la fosta, ea intervine mult în discuții, cum-necum, marea partea a telefoanelor ei îi sunt alocate. Pe motiv de copii, bani, reparații în casă. Atunci vine decizia, dureroasă, dar necesară. „Pleci și te întorci, după ce te vindeci”.

Să fii colacul de salvare, salteaua pentru terapie nu este cel mai plăcut rol. Răbdarea nu rezolvă totul, pentru că este vorba de timing. Tu ești pregătită, el nu este ieșit din „doliu”. Tu vrei mai departe ceva concret, el încă bâjbâie. Ruperea este grea, dar te poate salva de la un compromis cu tine și cu cel de lângă tine. Cum spune o prietenă, vasul inimii a luat forma celuilalt. „De ce doare atât de mult?”, mă întreba o prietenă. Doare, pentru că în iubirile la 40+ ai o dimensiune tragică asupra sentimentelor, resimți fiecare emoție la puteri mari, tocmai pentru că nu-ți mai permiți luxul să faci slalom printre ele. Gândești mai mult, cântărești, analizezi. Unii spun că asta ar fi suspiciune sau obsesie, dar e doar o altă etapă, în care, în locul fluturilor din primele zile, se reactivează neuronii. Poate de aceea, la 40+ îți pui întrebarea dacă te mai poți îndrăgosti. Tocmai că te întrebi, deja lucrurile se complică.

Foto pixabay.com

Anunțuri

2 gânduri despre “Între două case

  1. Frumoase povesti,sigur inspirate din realitate. La 40+ unele persoane se mai pot indragosti. Nu a fost si cazul meu.Nu toti au curajul sa o mai faca,mai ales cand ai un copil la liceu, unul la facultate,e greu pentru o MAMA. Traiesti de aici pentru copii care isi iau zborul,la care uneori li se rup si lor aripile si suferi din nou, suferi mai mult decat ai suferit pentru tine. Asta-i viata, uneori frumoasa, alteori urata dar din pacate prea scurta.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s