Cum sa nu ne pacalim in dragoste

           Stam foarte bine la teorie, mai ales cand e vorba despre altii, dar dam adesea gres, cand e vorba despre noi. Cei mai buni profesori nu sunt la fel si pentru copiii lor si se intampla ca nu toti psihologii sa fie fericiti. Cunoasterea de sine e cea mai grea si o facem in comparatie cu cei din jur, suntem subiectivi in privinta noastra si a celor dragi noua. Sentimentele si judecata la rece nu pot face echipa si sa transmita date corecte centrului de comanda. Este si unul din motivele pentu care, atunci cand ne indragostim, nu cunoastem bine persoana spre  care feromonii s-au intins pana la incordare. Iar, mai tarziu, descoperim ca e cu totul alta decat credeam. 
Poti sa fii doctor in relatiile interumane, dar, daca cealalta persoana nu gandeste la fel ca tine, ramai cu teoria si dezamagirile. Imi spunea o prietena ca cei care cunosc atat de bine dedesubturile relationarii sigur au o viata linistita. Pai, degeaba stii, daca vorbesti cu un bou sau o vaca. „Ei, cineva de nivelul asta nu se incurca cu un bou sau cu o vaca”. Ba bine ca nu! Cum asa? Uite asa! Pentu  ca orice bou sau vaca va da la inceput to ce e mai bun si te pacalesti. Pana sa iti dai seama cum stau lucrurile, deja esti implicat emotional si suferi ca prostul, cu toata teoria ta toba de carte. 
Atunci ce ar fi de facut, ca sa evitam cea mai urata parte a vietii, dupa pierderea prin moarte, desigur, adica suferinta din dragoste? Este mai greu sa urmezi instructiuni, decat sa le dai, mai ales dupa ce te-ai „fript” de cateva ori. Dar, cu o farama de luciditate in mijlocul norului de fluturi, ar fi bine sa cunosti persoana respectiva in mai multe ipostaze,  nu doar pe teritoriu neutru, nu doar in pat, ci si la furie, oamenii e bine sa se cunoasca in cele mai de jos caderi de tensiune, pentu  a vedea diversitatea de reactii, sa vezi ce relatie are cu parintii, familia. De regula, aceste raporturi spun multe despre educatie si caracter. La fel cum vorbeste despre fostele/fostii va vorbi si despre tine, daca nu va fi sa fie. Cu alte cuvinte, un pic de rabdare si timp, inainte de a face planuri de viitor si de a lua decizii, de care sa se aleaga praf in lacrimi. Boul si vaca, animalele adica, nu au nicio vina. Ne indragostim, pentu ca asa e uman, dar uneori de cine nu trebuie. Si avem tendinta de a trage cu disperare de relatie, desi ne face mai mult rau. O amica iubea un barbat, credea ca si el o iubeste. Intr-o seara, a ramas la el, nu era pentru prima oara. Se facuse tarziu si a comandat un taxi, ca sa plece acasa. Si-a dat seama ca isi uitase portofelul la serviciu si l-a rugat sa o imprumute pana a doua zi. El i-a dat o bancnota  de 100 de lei, atat avea, si i-a spus sec sa-i aduca neaparat restul. O replica ce nu-si avea rostul intr-o relatie ca a lor, era logic ca ea i-ar fi adus banii a doua zi. Insa a fost suficient pentru ca amica mea sa reevalueze aceasta relatie, in care se afla de ceva vreme, si sa ii puna capat. Atunci si-a dat seama unde era ea pozitionata de fapt. Nu i-a fost usor, pentru ca acel gest i-a rasturnat tot profilul pe care ea i-l facuse lui si a constatat cat de mult  pusese de la ea si cat de putin era in realitate de la el.
Pentu ca, de cele mai multe ori, noi ridicam piedestal si urcam persoane acolo si greu le mai dam jos. Asadar, mai usor cu piedestalul! Lasati fluturii sa zboare in dreptul ochilor, nu mai sus, ca altfel ii pierdem din vedere!

Foto pixabay.com